Opoziția ucraineană se opune semnării unor acorduri între Ianukovici și Putin. „Trebuie să arătăm că el nu mai controlează nimic aici”

Viktor Ianukovici și omologul său rus Vladimir Putin urmează să participe la consultări, la finalul cărora „vor fi semnate o serie de acorduri bilaterale”, a anunțat Kremlinul într-un comunicat.

Presa a evocat o eventuală contractare de către Ucraina a unui împrumut în valoare de până la 15 miliarde de dolari, în contextul în care țara se confruntă cu o profundă criză economică și financiară.

Opoziția ucraineană, care a îndemnat la organizarea unor manifestații ample, și-a intensificat acțiunile marți.

Aproximativ 200 de militanți proeuropeni au organizat un pichet pe drumul către aeroport, în așteptarea președintelui, a anunțat partidul Batkivșcina pe site.

În Piața Independenței din centrul Kievului, un membru al opoziției a îndemnat la organizarea de manifestații „în fața organelor puterii”.

„Ianukovici va decide ceva cu Putin. Noi trebuie să arătăm că el nu mai controlează nimic aici”, a declarat acest protestatar, Igor Luțenko.

Vizita are loc după o nouă manifestație de amploare a opoziției, mobilizate atât în vederea în vederea denunțării deplasării la Moscova, cât și de către un asalt al poliției, fără succes, săptămâna trecută, împotriva opozanților, la Kiev.

Într-o rezoluție adoptată duminică, opoziția i-a „interzis” șefului statului să semneze acorduri în vederea aderării la uniunea vamală a unor foste republici sovietice, condusă de Moscova.

Opoziția, care a mobilizat sute de mii de persoane duminică și în weekendurile precedente, a îndemnat la organizarea unei mari manifestații marți la ora locală 18.00 (și ora României).

Doi foști miniștri ucraineni de Externe, Boris Tarasiuk și Volodimir Ogrizko, au publicat marți o scrisoare deschisă adresată foștilor lor colegi diplomați. „Nu uitați că diplomații ucraineni nu își vând țara și poporul”, le transmit ei.

În urma unor tărăgănări din partea puterii ucrainene, comisarul european pentru Exteindere Stefan Fuele a anunțat duminică o suspendare a negocierilor în vederea unui acord de asociere cu Ucraina, în lipsa unui „angajament clar” al lui Ianukovici de a semna acest document.

Opoziția ucraineană, care-l acuză pe președinte că „vinde Ucraina Rusiei”, a declarat că ar putea ceda Rusiei sistemul de gazoducte al țării, în schimbul unor reduceri la prețul gazelor și unui credit în valoare de mai multe miliarde de dolari.

„Nu vrem ca interesele naționale să fie trădate”, a declarat luni Vitali Kliciko, unul dintre liderii opoziției.

– O serie de acorduri la Moscova

Autoritățile ucrainene se confruntă cu o criză politică fără precedent de la „revoluția portocalie” din 2004, provocată de refuzul lui Viktor Ianukovici de a semna un acord de asociere cu UE, prevăzut de mult timp, și de faptul că a preferat o reorientare către Rusia.

Șeful statului a subliniat că acest acord, care nu este văzut cu ochi buni de către Moscova, ar avea consecințe dezastruoase pentru economia Ucrainei, o țară aflată deja în recesiune și riscând falimentul, foarte dependentă de puternicul ei vecin.

Această decizie a determinat sute de mii de ucraineni proeuropeni să iasă în stradă.

Ei cer, de asemenea, demisia premierului și alegeri legislative și prezidențiale anticipate.

O serie de acorduri ar urma să fie semnate marți la Moscova, dar atât autoritățile ucrainene, cât și cele ruse, au afirmat că aderarea Ucrainei la uniunea vamală nu se află pe ordinea de zi a acestei vizite.

Însă ministrul rus al Economiei, Aleksei Ulianov, a declarat luni că va fi examinată o „foaie de drum” cu privire la abolirea barierelor comerciale dintre cele două țări.

Consilierul economic al Kremlinului Andrei Belousov a declarat că Moscova ar putea să acorde un credit important Ucrainei, pentru a o ajuta să iasă din criză.

Miniștrii europeni de Externe au încercat luni să-i ofere asigurări omologului lor rus Serghei Lavrov, afirmând că o eventuală apropiere între Ucraina și UE nu va avea „vreun impact negativ” asupra Rusiei.

Un semn al deteriorării relațiilor, Rusia a mobilizat rachete cu rază scurtă de acțiune de tip Iskander-M în enclava Kaliningrad și la frontiere cu UE, un anunț care a provocat îngrijorare atât în Europa, cât și Statele Unite.